Pana cand?

Iar stai si te uiti in jur, dorindu-ti sa fii altcineva. Visandu-te in papucii si in hainele sale, impartasindu-i visele si implinirile. E atat de bine sa ai vise, sa speri. Sa vezi partea plina a paharului si sa nu dramatizevi partea goala.

Te-ai uitat in oglinda in ultima vreme?

Nu te vezi, iti vezi imaginea conturata in defecte, vezi tot ceea ce nu esti si ti-ai dori sa fii.

Revino-ti!

Traiesti viata altor persoane, prin ideile si actiunile acestora, iti insusesti cuvintele lor. Esti un burete, absorbi totul, urmezi trendul ca un miel turma.

Esti penibil.

Ai personalitate multipla, esti ceea ce vor altii sa fii, nu stii sa dai raspunsuri clare cand esti intrebat anumite lucruri. Stii doar ce vor altii sa auda. Niciodata ce vrei tu sa spui.
Nu ai o parere proprie. Nu ai principii, doar cunostiinte generale. Esti o haina veche ce se pliaza perfect pe diformitatile altei persoane.

Ai devenit o umbra a persoanei care ai fost.

Iti traiesti viata nefacand sacrificii. Nu risti. Chiar daca nu mai ai nimic ce sa pierzi.
Nu faci nimic pentru tine. Pe frunte iti scrie "Indiferenta". Esti plastelina de mana a doua ce priveste viata de dinafara , nepasandu-i ca e un simplu spectator.
Nu faci nimic pentru a-ti schimba viata. Speri ca, in timp, totul sa se rezolve de la sine. Speri ca, in timp, sa o uiti, sa nu mai vorbesti, sa uiti ca si tu simti ceva. Speri ca, in timp, nimic sa nu te afecteze. Speri ca inima ta sa inghete la fel ca si cuvintele pe care nu le-ai spus pentru ca iti era frica. Si continui sa speri, nefacand nimic.

Pentru astfel de persoane nu am decat dispret.
Viata ta se scurge si tu dormi cand ar trebui sa actionezi. Ii lasi pe altii sa faca ce ar trebui sa faci tu. Mergi in turma si iti porti mandru lantul ce iti anuleaza pana si ultima urma de creativitate. Esti prea comod, nu-ti pasa.

Dar pana cand?